Era o dimineață senină de toamnă târzie în România, iar orașul Pitești, deși obișnuit cu rutina cotidiană, forfotea de emoție. Mii de oameni se adunaseră de-a lungul noului tronson de autostradă A1, în apropierea nodului rutier care lega județele Argeș și Vâlcea, pentru a fi martorii unui moment istoric: inaugurarea celui mai mare proiect de infrastructură din ultimele decenii. Președintele României, însoțit de prim-ministru, miniștri, comisari europeni, reprezentanți ai constructorilor și jurnaliști din toată țara, urma să taie panglica oficială a proiectului care a fost visul mai multor generații.
Timp de ani de zile, românii au asistat la promisiuni repetate privind dezvoltarea infrastructurii. Autostrăzi începute și abandonate, drumuri naționale aglomerate, poduri învechite – toate acestea făceau parte dintr-un peisaj devenit aproape firesc pentru cetățeni. Zona montană a Carpaților Meridionali, în special, reprezenta un obstacol logistic major între Transilvania și Muntenia. Dar acum, după mai bine de 30 de ani de amânări, negocieri și reforme, România reușise să finalizeze o lucrare monumentală: Autostrada Transcarpatică, care traversa Carpații printr-un sistem de tuneluri, viaducte și poduri inteligente.
Autostrada Transcarpatică (A1-A10) însuma peste 180 de kilometri, cu 12 tuneluri, 34 de viaducte și 9 noduri rutiere. Valoarea totală a investiției depășea 12 miliarde de euro, dintre care 65% proveneau din fonduri europene nerambursabile. Proiectul fusese derulat în parteneriat public-privat și fusese finalizat cu un an mai devreme decât termenul stabilit inițial.
Printre cele mai impresionante componente se numărau Tunelul Retezat, cel mai lung din Europa de Est (cu peste 14 kilometri) și Podul Oltului Superior, o construcție suspendată cu o arhitectură avangardistă, care a devenit deja simbol național.
La ora 10 fix, elicopterul prezidențial a aterizat pe un heliport temporar amenajat pe marginea autostrăzii, în apropierea comunei Drăganu. Președintele României, îmbrăcat sobru, dar zâmbitor, a coborât în aplauzele mulțimii. O delegație de copii din școli locale, îmbrăcați în costume populare, i-a oferit flori și i-a înmânat un mic suvenir simbolic: o machetă miniaturală a autostrăzii, realizată din lemn sculptat de meșteri populari.
În fața unei tribune improvizate, înconjurat de stegulețe tricolore și bannere cu mesajul „România pe drumul cel bun”, Președintele s-a adresat națiunii:
— „Astăzi este o zi de mândrie pentru fiecare român. După ani de așteptări, muncă, sacrificii și determinare, România demonstrează că poate construi, că poate progresa și că poate visa cu ochii deschiși. Autostrada pe care o inaugurăm astăzi nu este doar un drum, ci un simbol al unei noi etape din istoria noastră. România merge înainte!”
Discursul a fost urmat de un moment simbolic: tăierea panglicii tricolore, în timp ce o coloană de autocamioane, mașini electrice, bicicliști și motocicliști traversau solemn primul tronson al autostrăzii.
Experții au estimat că această autostradă va reduce timpul de transport între Sibiu și Pitești de la 4 ore la doar 1 oră și 20 de minute. Pentru companiile de logistică și exportatori, aceasta însemna reduceri majore de costuri și deschiderea către noi piețe. De asemenea, zonele din jurul nodurilor rutiere urmau să devină puncte fierbinți pentru investiții: parcuri industriale, centre comerciale, spații de birouri și hub-uri logistice.
Însă beneficiile nu erau doar economice. Odată cu noua infrastructură, locuitorii din satele montane izolate aveau acces mai ușor la servicii medicale, educație și oportunități de muncă. De asemenea, industria turistică – de la stațiunile montane până la pensiunile tradiționale – urma să înregistreze o creștere fără precedent.
Unul dintre cele mai apreciate aspecte ale proiectului fusese modul în care instituțiile statului, companiile private și comunitățile locale au colaborat. Fără sincope majore, fără blocaje birocratice, fără scandaluri de corupție, proiectul fusese un model de transparență și eficiență.
Ministerul Transporturilor înființase un Grup Operativ de Monitorizare care publica lunar rapoarte detaliate privind progresul lucrărilor. Totodată, un consorțiu de firme internaționale, printre care se numărau constructori din Germania, Japonia și Coreea de Sud, implementaseră tehnologii de ultimă oră: asfalt inteligent, senzori de trafic, sisteme de monitorizare a vremii și iluminare autonomă.
Comisia Europeană a felicitat oficial România pentru realizarea proiectului, considerându-l un exemplu de utilizare eficientă a fondurilor europene. Ursula von der Leyen a transmis un mesaj special: „România nu doar că și-a conectat regiunile, dar a demonstrat ce înseamnă coeziunea europeană și angajamentul față de dezvoltare durabilă.”
De asemenea, presa internațională, de la Le Monde la The Guardian, a relatat despre inaugurare, subliniind schimbarea de paradigmă în abordarea proiectelor mari în Europa de Est.
Guvernul a anunțat deja o serie de noi inițiative, folosind impulsul dat de succesul acestui proiect: extinderea rețelei feroviare de mare viteză, modernizarea porturilor dunărene, electrificarea drumurilor județene și digitalizarea completă a sistemului de trafic național.
Președintele a subliniat în cadrul unei conferințe de presă că acest moment nu este un final, ci un început:
— „România nu mai trebuie să se mulțumească cu puțin. Trebuie să fim ambițioși, să construim o țară în care copiii noștri să nu mai fie nevoiți să plece în străinătate pentru un viitor mai bun.”
La marginea satului Băbeni, o localitate care până acum era cunoscută doar pentru peisajele sale montane pitorești, localnicii priveau cu emoție noile drumuri. Tanti Maria, o femeie de 67 de ani, a spus:
— „N-am crezut că o să văd așa ceva în viața mea. De zeci de ani coboram cu vacile pe un drum de pământ. Acum, autobuzul oprește chiar în fața casei.”
Adrian, un tânăr inginer IT întors recent din Germania, era încântat:
— „Am venit acasă pentru că am simțit că România se mișcă. Acum 10 ani nu mi-aș fi imaginat că pot avea o carieră aici. Dar infrastructura e cheia. Fără ea, nu construiești nimic.”
Evenimentul de inaugurare a fost urmat de o săptămână de festivități: concerte, expoziții, concursuri auto și maratoane pe tronsonul nou construit. Zeci de mii de oameni au vizitat autostrada înainte de deschiderea oficială pentru circulație. Mulți au postat fotografii pe rețelele sociale, cu hashtag-uri precum #RomâniaPeDrumulCelBun, #MândruCăSuntRomân sau #InfrastructurăReală.
Pe lângă entuziasmul general, specialiștii în dezvoltare urbană avertizau că trebuie păstrată direcția. Corupția, birocrația și lipsa de viziune au fost multă vreme frâne ale progresului. Succesul acestui proiect nu trebuia să rămână singular.
Când seara s-a lăsat peste dealurile Argeșului, luminile autostrăzii s-au aprins una câte una, conturând un șarpe de lumină care străpungea Carpații. România părea, în sfârșit, conectată – nu doar geografic, ci și simbolic – cu viitorul.
La Palatul Cotroceni, președintele privea în liniște imaginile transmise de televiziuni. Cu o expresie calmă, a rostit în șoaptă, pentru sine:
Leave a Reply