Dacian Cioloș anunță retragerea definitivă din politică: „Sunt sătul de minciuni și jocuri murdare”

Într-o conferință de presă organizată pe neașteptate într-o sală discretă din Cluj-Napoca, în fața unui public restrâns format din jurnaliști, apropiați și câțiva susținători fideli, Dacian Cioloș a făcut un anunț care a luat prin surprindere întreaga scenă politică românească: își încheie definitiv activitatea politică. Calm, dar vizibil afectat emoțional, Cioloș a rostit cuvintele care aveau să devină imediat virale:
„Sunt sătul de minciuni și jocuri murdare. Politica românească a devenit un teren toxic, în care adevărul nu mai are nicio valoare, iar buna-credință este considerată o slăbiciune.”

Această declarație a marcat finalul unei cariere politice de peste două decenii, în care Dacian Cioloș a ocupat funcții cheie, de la ministru al Agriculturii, comisar european, până la prim-ministru al României și lider al mai multor partide reformiste.

De la technocrat la reformator

Dacian Cioloș a intrat în viața publică în anii 2000, fiind apreciat inițial pentru profilul său tehnocrat. Fără un trecut politic marcat de scandaluri, el a fost perceput ca o alternativă curată într-un peisaj politic murdar și adesea corupt. Numirea sa ca ministru al Agriculturii în guvernul Tăriceanu a reprezentat un moment important, dar ascensiunea sa reală a avut loc odată cu desemnarea ca prim-ministru tehnocrat al României în noiembrie 2015, după tragedia de la Colectiv.

Guvernul său, numit „guvernul tehnocraților”, a fost perceput de mulți ca o gură de aer proaspăt. Deși nu a avut susținere politică solidă în Parlament, Cioloș a încercat să impună reforme în administrație, sănătate, educație și justiție. Mulți l-au acuzat că a fost prea timid, dar alții au văzut în el un om sincer, corect și modest, care a încercat să lupte cu un sistem profund corupt.

După finalul mandatului său de premier, în 2016, Cioloș a încercat să-și creeze propriul spațiu politic. A înființat platforma România 100, care ulterior a dus la crearea partidului PLUS, iar mai apoi la fuziunea cu USR. A fost o încercare ambițioasă de a crea un pol reformist, european și modern în politica românească.

Cioloș a fost mereu văzut ca un om al construcției, dar politica de partid s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât și-ar fi imaginat. Fuziunea dintre USR și PLUS, deși aparent logică, a dus la numeroase tensiuni interne. Conflictele dintre taberele din partid, neînțelegerile legate de strategia politică și de conducerea formațiunii, l-au pus pe Cioloș în situații dificile.

În 2021, a fost ales președinte al USR, însă mandatul său a fost de scurtă durată. După doar câteva luni, a demisionat în urma unei crize interne majore. Mulți au spus că Cioloș nu a reușit să gestioneze presiunea funcției și conflictele din interiorul partidului. Alții l-au apărat, spunând că era înconjurat de oameni care aveau alte interese și că nu i s-a permis să își implementeze viziunea.

„În politică, dacă nu joci murdar, ești devorat”, spunea Cioloș într-un interviu acordat în 2022. O declarație care prevestea, poate, decizia pe care avea să o ia în 2025.

Anunțul care a zguduit scena politică

În discursul său din Cluj, Cioloș a vorbit deschis despre motivele retragerii:
„Am crezut că pot schimba lucrurile din interior. Am venit cu bună-credință, cu idei și cu dorința sinceră de a construi o Românie mai bună. Dar m-am lovit de un zid de ipocrizie, de o cultură politică bazată pe compromisuri, interese personale și manipulare. Nu mai pot fi parte din acest joc.”

El a mai precizat că nu va mai candida niciodată la nicio funcție politică, nu va mai înființa partide și nu va mai susține niciun lider politic:
„Nu vreau să devin un alt Ion Iliescu care trage sfori din umbră. Nu sunt un păpușar. Sunt doar un om obosit de o luptă care pare imposibil de câștigat.”

De asemenea, fostul premier a anunțat că va reveni la activitatea sa în domeniul agriculturii și al dezvoltării durabile, colaborând cu organizații internaționale:
„Aici simt că pot face bine. Real, concret. Fără discursuri goale și promisiuni false.”

Reacții din lumea politică

Anunțul a stârnit reacții rapide din partea liderilor politici. Președintele în funcție a transmis un mesaj de „respect pentru decizia personală a domnului Cioloș și pentru activitatea sa în serviciul public”, în timp ce liderii opoziției au interpretat retragerea ca pe „un semn al eșecului reformiștilor”.

Unii foști colegi din USR au transmis mesaje de mulțumire, dar nu au ascuns faptul că au existat tensiuni și neînțelegeri. Dan Barna, fost co-președinte al alianței USR-PLUS, a declarat:
„Dacian a fost un om de bună-credință, dar politica românească e nemiloasă. Îi doresc succes în ce va face mai departe.”

În mediul online, reacțiile au fost împărțite. Unii l-au lăudat pentru sinceritate și integritate, considerând că retragerea sa este o pierdere pentru România. Alții l-au acuzat că abandonează lupta prea devreme și că lasă în urmă un proiect neterminat.

O radiografie a eșecului politic românesc?

Retragerea lui Dacian Cioloș poate fi citită și ca un simptom al unei boli mai profunde a sistemului politic românesc. În ultimele decenii, mai mulți politicieni care au venit cu o imagine de „reformatori” sau „tehnocrați” au sfârșit marginalizați, obosiți sau discreditați.

Într-un climat în care cinismul domină, iar promisiunile devin simple instrumente de manipulare, oamenii ca Dacian Cioloș — moderați, cinstiți, lipsiți de populism — sunt rapid izolați.
„Nu poți construi o casă nouă pe o fundație putredă”, spunea un comentator politic la o televiziune națională, referindu-se la discursul de adio al lui Cioloș.

Ce urmează pentru el?

Chiar dacă s-a retras din politică, mulți se întreabă ce rol va mai juca Cioloș în societatea civilă. Are o reputație solidă în mediile internaționale și este posibil să revină la proiecte din domeniul agricol sau ecologic. De altfel, în ultimii ani, el și-a exprimat dorința de a lucra mai aproape de comunitățile locale, departe de Bucureștiul politic.

Există zvonuri că ar putea prelua conducerea unui institut european de cercetare în agricultură durabilă sau că va reveni ca expert în cadrul Comisiei Europene. Deși a spus că nu va mai avea un rol politic, nu este exclus ca, peste ani, vocea lui să fie din nou auzită în dezbateri majore.

Un mesaj pentru tineri

În încheierea discursului său, Dacian Cioloș a transmis un mesaj către tinerii români:
„Nu vă pierdeți speranța. România merită mai mult, dar nu va primi mai mult dacă oamenii buni renunță. Eu plec cu sufletul împăcat că am încercat. Voi sunteți cei care trebuie să continuați lupta.”

Cuvintele sale au fost însoțite de un ropot de aplauze. Chiar și cei mai sceptici jurnaliști au recunoscut că momentul a avut o încărcătură emoțională rară în politica românească.

Dacian Cioloș a fost, fără îndoială, una dintre cele mai interesante și controversate figuri ale ultimilor 20 de ani din politica românească. De la tehnocrat la lider politic, de la speranță a unei generații la un om dezamăgit de realitatea crudă a jocurilor de culise, parcursul său reflectă limitele reformei într-un sistem anchilozat.

Retragerea sa lasă un gol, dar și o lecție: în politică, idealismul fără compromisuri rareori supraviețuiește. Însă tocmai prin această retragere demnă, Dacian Cioloș își păstrează, poate, ceea ce este cel mai greu de menținut în acest domeniu — respectul.